Cu toții avem profesori care mai de care. De la acela care e cu un an sau 2 mai mare decât tine, până la cel care i-a predat și bunicului tău. Și va preda probabil și copiilor tăi.
Tuturor ne este greu să ne adaptăm acestor vremuri care ne obligă să depunem mai mult efort, să învățăm să ne descurcăm, să fim mai toleranți unii cu ceilalți etc.
Fiecare se adaptează în limitele puterilor proprii.
Putem spune că limita de adaptabilitate a unui profesor universitar din Timișoara este destul de scăzută. Spun asta pentru că nu vrea să facă eforturi pentru a intra în rând cu lumea, privind situația actuală și recurge la metodele pe care le cunoaște, pentru a face prezența: poșta română.
El cere reprezentanului grupei să înceapă o foaie de prezență, iar după ce își trece numele, să o trimită prin poștă următorului student, în ordine alfabetică. La fel, acest student va trimite următorului coleg, până la ultimul, care, va trimite într-un final foaia domnului profesor.
Chiar dacă fiecare prezență durează cam 5 săptămâni, profesorul este mulțumit și este convins că e cea mai bună abordare.
El a declarat că așa a făcut și în vreme de gripă Spaniolă și va face la fel și peste zeci de ani, în cazul în care o altă pandemie izbucnește.
