Adevărul e cu totul altul: Un student din București s-a rugat să primească un semn pentru a se apuca de învățat, iar la câteva minute diferență serviciile Google au picat. 

“Sincer, eu am cerut un semn în speranța că nu-l voi primi. Sper să fie doar o coincidență, aș face orice altceva doar să nu învăț” spune Alex, student în anul 3. 

Bine-înțeles că au început să apară și teorii ale conspirației odată cu evenimentul de azi:

“Mai întăi ne-au închis cluburile, după terasele, apoi a picat Messengerul, după a picat Youtube-ul…ĂȘTIA AR FACE ORICE DOAR SĂ NE OBLIGE SĂ ÎNVĂȚAM” declară Maria, studentă în anul 2 în Brașov. 

“Înțeleg să nu ne mai dai voie să ieșim după ora 11 din casă…dar chiar așa, să ne iei și Youtube-ul? Ce mai urmează?! Netflix?!” – Andrei, anul 2, student în Timișoara 

“Ăștia sunt în stare de orice să ne facă să învățam. Sunt interese mari la mijloc. Ne vor culți. Aș zice mai multe dar mi-e frică..” – Ana, anul 1, studentă în Cluj 

Deși părerile sunt împărțite, un lucru e clar: ne puteți urmări și pe Instagram în caz că nu o faceți deja @vdsromania

Acesta, sau mă rog, aceasta, înțelegeți voi, a descoperit cu stupoare abia acum că facem facultatea online. 

După șocul de rigoare, plânsetele că vrea să meargă iar la facultate , că orele online sunt prea grele și că nu înțelege nimic, a reușit într-un final să se calmeze și să relateze cum s-a ajuns în această situație:

“Țin minte și acum, era noiembrie 2007..Eram mult prea stresată cu toate temele și proiectele pe care le aveam de făcut așa că am spus să-mi iau o mică vacanță. A trecut o zi..două..o săptămână…o lună..un an..iar eu tot nu mă simțeam pregătită psihic să revin la facultate. Abia acum am găsit tăria necesară să continui.

După ce am născut, în 2018, și am văzut cum e cu adevărat stresul și nopțile nedormite, credeam cu tărie că aș putea termina anul I înainte să împlinesc 40 de ani. Însă…acum că știu că orele sunt online, o să mai am nevoie de cel puțin 10 ani să-mi revin din șoc…

Aia e, atât s-a putut”

Așa s-a întâmplat și în cazul Mariei, o tânără studentă din Constanța:

“Terasele închise, cluburile închise, ieși afară doar cu declarație, ce altceva puteam să fac?! Am văzut F.R.I.E.N.D.S. de 3 ori deja, știu replicile pe de rost la How I met you mother și am început să visez episoadele din Lucifer… Deja mi se citea disperarea în ochi, singura soluție a fost să pun mâna pe curs să învăț…” povestește aceasta, printre lacrimi, fiind și ea uluită de ceea ce a putut face…

Colegii ei sunt șocați, n-ar fi crezut-o în stare de așa ceva.

“Era o persoană veselă și petrecăreață, mereu ne convingea să mergem la cafea în loc de cursuri, nu aș fi crezut vreodată că ar fi în stare de așa ceva” spune Alex, coleg cu ea în anul 2 de 4 ani încoace.

Un profesor ce a dorit să rămână anonim explică fenomenul:

“La un moment dat, până și cei mai studenți dintre studenți ajung să învețe. Ce-i drept, un caz atât de grav n-am mai văzut de pe vremea Imperiului Otoman, când niște studenți de-ai mei s-au apucat de învățat doar să nu fie nevoiți să participe la război…”

Din fericire, situația este sub control acum. La recomandarea medicilor, Maria a dat attending la Rev Online Party ▼ Sesiunea de noapte  și ușor-ușor au început să-i dispară simptomele..

“Sper să revin pe drumul cel bun…” spune aceasta, profund marcată încă de trauma suferită..

Fiecare student care a pășit vreodată în secretariatul facultății poate confirma acest lucru și de aceea, mai mulți studenți s-au înțeles între ei să trimită o scrisoare decanatului prin care să aducă la cunoștință conducerii despre acest aspect.

După 2 luni și 4 zile de așteptare (putem spune că e o perioadă record, pentru că deobicei, se primesc răspunsuri în următorul an universitar) studenții au primit un răspuns: 

Astfel, conducerea a luat măsuri și le-a impus secretarelor (le-a rugat frumos,  că le era frică de ele) să ofere respect studenților și să se comporte mai frumos cu  ei (dacă se poate).

Dar suntem siguri că știai deja asta. 

Sperăm că nu te-am amăgit. 

Upsii..

Empatizand cu neliniștea profesorilor, studenții au jurat că nu vor copia și în această sesiune online. “Unde mai e farmecul?! Unde mai e adrenalina?! Una e când se plimbă profu’ pe lângă tine prin amfiteatru în timp ce încerci să copiezi și alta e când poți să iei 10 fară probleme. Eu nu sunt student de 10! Eu sunt student de maxim 5, și ăla luat cu multe ore de scris la fițuici și panică în timpul examenului!” declară un student din București, supărat că anul ăsta nu o să mai facă restanțe. 

Mai sunt însă și excepții care merg după regula “Unde se poate copia, e păcat să înveți” însă reprezentanții studenților susțin că “sunt cazuri izolate, doar 9 din 10 studenți merg pe acest principiu, nu trebuie să vă faceți griji, mereu vor fi și restanțieri” 

Tuturor ne este greu să ne adaptăm acestor vremuri care ne obligă să depunem mai mult efort, să învățăm să ne descurcăm, să fim mai toleranți unii cu ceilalți etc.  

Fiecare se adaptează în limitele puterilor proprii.
Putem spune că limita de adaptabilitate a unui profesor universitar din Timișoara este destul de scăzută. Spun asta pentru că nu vrea să facă eforturi pentru a intra  în rând cu lumea, privind situația actuală și recurge la metodele pe care le cunoaște, pentru a face prezența: poșta română.

El cere reprezentanului grupei să înceapă o foaie de prezență, iar după ce își trece numele, să o trimită prin poștă următorului student, în ordine alfabetică. La fel, acest student va trimite următorului coleg, până la ultimul, care, va trimite într-un final foaia domnului profesor.

Chiar dacă fiecare prezență durează cam 5 săptămâni, profesorul este mulțumit și este convins că e cea mai bună abordare.

El a declarat că așa a făcut și în vreme de gripă Spaniolă și va face la fel și peste zeci de ani, în cazul în care o altă pandemie izbucnește.